Normele metodologice elaborate de CNHGS, în martie 2003, în vederea alcătuirii compoziţiei unei steme a unităţilor administrativ-teritoriale (judeţe sau localităţi) interzic, printre altele, folosirea stemei ţării şi a steagului în compoziţia heraldică. Prin steag se înţelege efectiv desenarea ca element în cîmpul heraldic a unei flamuri de steag în diferite viziuni artistice. Prezenţa unei asemenea figuri, de exemplu, se află pe stema municipiului Roşiori de Vede (HG 685/30.09.1998) sau oraşul Teiuş (HG 792/27.09.1999), însă la momentul confirmării prin HG a respectivelor steme nu exista această regulă. Unul din motivele refacerii stemei municipiului Timişoara (aflată încă în stadiu de proiect, deci neconfirmată prin HG) este tocmai prezenţa steagului în stemă. De fapt, este vorba despre două steaguri, unul al oraşului folosit din perioada în care oraşul era în componenţa Imperiului Habsburgic, iar celălalt al României în versiunea consacrată din timpul evenimentelor din decembrie 1989 (steagul cu gaură).
Nu se poate interzice folosirea în partiţiile scutului a "culorilor Drapelului Naţional" din simplul motiv că alegerea culorilor fondului cîmpurilor este limitată. În primul rînd nu este vorba de culoarea galbenă propriu-zisă prezentă pe pînza steagului naţional, ci de auriu. În al doilea rînd una din cele 13 reguli de fier ale heraldicii permite folosirea doar a 5 culori uzuale ( roşu, albastru, negru, verde şi purpură), 2 metale (aur şi argint) şi 2 blănuri (hermina şi sângeapul).
Se impune doar utilizarea cu precauţie combinarea cromatică care simbolizează tricolorul românesc pentru a se evita folosirea excesivă a acestuia.
Culorile naţionale le găsim la stemele alcătuite în perioada interbelică. Avem următoarele exemple:
-stemele judeţene: Bihor, Cluj, Constanţa, Năsăud, Turda;
-stemele oraşelor: Alba Iulia, Buzău, Galaţi, Focşani.
În perioada în care statul era republică socialistă s-a revenit la folosirea stemelor judeţene şi a celor municipale. Printre acestea cele care ne interesează sunt următoarele:
-stemele judeţene: Bacău, Buzău, Dolj, Suceava;
-stemele municipale: Alba Iulia, Buzău, Cluj-Napoca, Dej, Tîrgovişte, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Petroşani, Tulcea, Focşani.
Le mai întîlnim în componenţa stemei medievale a principatului Transilvaniei. Desigur că la momentul alcătuirii acesteia nu s-a intenţionat redarea plastică a tricolorului românesc; vom mai vorbi despre acest aspect. Această interpretare simbolică i se poate atribui începînd cu epoca contemporană. Poate, nu întîmplător autorităţile oraşului Budapesta au hotărît înlocuirea drapelului oraşului în iunie 2011, drapel ce folosea culorile roşu, galben şi albastru, deşi logic că nu avea nici-o legătură cu elementul românesc.
Prezenţa tricolorului pe stemele administrativ teritoriale alcătuite în conformitate cu prevederile art. 10 din legea 102/1992 şi a normelor de aplicare a legii stabilite prin HG 64/1993 şi ulterior prin HG 25/2003, completată prin normele CNHGS se regăseşte pe foarte multe steme ale judeţelor şi localităţilor componente acestora.
Revenind puţin la interdicţia folosirii stemei ţării în compoziţia heraldicii teritoriale, mi se pare prea restrictivă. Aş vedea-o folosită în compunerea stemelor judeţelor avînd un loc bine definit. Acesta poate fi un ecuson în inima scutului, cheful scutului sau un cartier liber. Stema statului ar simboliza grafic că respectivul judeţ este parte componentă a teritoriului Ţării. Această practică este întîlnită în heraldica rusă, austriacă, britanică. Este necesar şi schimbarea scutului prin utilizarea tipului folosit la stemele municipale din perioada republicii socialiste, tot pentru a accentua diferenţa juridică a judeţului comparativ cu localităţile aflate în componenţa acestuia. Stemele municipiilor, oraşelor şi comunelor rămîn la fel, marcarea identităţii dintre ele fiind bine conturată. Rămâne deschisă posibilitatea ca şi localităţile componente (satele) să aibă o stemă proprie asemănător modelului din Republica Moldova.
Pentru a avea o perspectivă de ansamblu a stemelor care pînă la această dată au în componenţă tricolorul se vor regăsi enumerate localităţile pe care le reprezintă în ordinea alfabetică a judeţului. Consider judeţele actuale structura administrativ-teritorială tradiţională a statului român şi nu formele de dezagregare teritorială promovate prin aşa numita regionalizare.
Distingem următoarele categorii:
a. tricolorul în cîmpurile scutului;
b. cromatica combinată a mobilelor din scut;
c. combinaţia dintre culorile cîmpurilor scutului şi a mobilelor sugerează tricolorul (fraza următoare "Smalţurile stemei reprezintă toate comunităţile etnice din judeţ, prin cele trei culori tradiţionale." Figurează în blazonarea stemei judeţului Covasna; o altă frază "LEUL - smalţul auriu a fost ales în complement cu smalţul roşu al scutului, împreună cu cele două smalţuri fiind cele tradiţionale ale Transilvaniei." preluată din blazonarea stemei judeţului Sibiu -este un argument mai convingător a existenţei acestei categorii; doar că heraldiştii care au alcătuit stema sibiană s-au gândit la culorile smalţurilor stemei medievale transilvănene, însă ciudat sunt tocmai culorile drapelului românesc, se pare că oficialii budapestani au ştiut ei ceva dacă şi-au schimbat drapelul oraşului).
a. stema judeţului, Alba Iulia, Aiud, Teiuş
c. Bistra, Cetatea
de Baltă, Cricău, Galda de Jos, Sântimbru
a. stema judeţului, Lipova, Hălmagiu, Olari, Şimand
c. Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Pâncota, Buteni, Cermei, Conop, Frumuşeni, Petriş, Socodor, Zerind
3. judeţul Argeş
a. Piteşti, Albota,
Schitu Goleşti, Stâlpeni,
Tigveni, Valea
Iaşului, Valea Mare-Pravăţ, Vlădeşti, Vultureşti
b. --------------
c. stema judeţului, Mioveni, Albeştii de Argeş,
Băiculeşti, Cepari,
Ciomăgeşti, Răteşti,
Vedea
4. judeţul Bacău
-------------------
5. judeţul Bihor
-------------------
6. judeţul Bistriţa-Năsăud
a. stema judeţului, Bistriţa
b. --------------
c. --------------
7. judeţul Botoşani
-------------------
8. judeţul Braşov
a. --------------
b. --------------
c. Făgăraş, Zărneşti,
Budila, Hârseni,
Sânpetru
9. judeţul Brăila
-------------------
10. judeţul Buzău
a. --------------
b. --------------
c. Buzău, Mânzăleşti,
Padina
11. judeţul Caraş-Severin
a. Caransebeş, Bocşa,
Buchin
b. --------------
c. stema judeţului, Reşiţa, Băile Herculane,
Moldova Nouă, Berzasca,
Berzovia, Bolvaşniţa,
Bozovici, Bucoşniţa,
Ciudanoviţa, C.
Daicoviciu, Coronini, Doclin, Ezeriş, Forotic, Goruia, Lăpuşnicel, Luncaviţa,
Marga, Măureni,
Mehadia, Obreja,
Pojejena, Ramna,
Răcăşdia, Sacu,
Socol, Şopotu Nou,
Topleţ, Turnu Ruieni,
Văliug, Vărădia,
Vrani
12. judeţul Călăraşi
a. --------------
b. --------------
c. Călăraşi, Olteniţa,
Independenţa, Modelu,
Vâlcelele
13. judeţul Cluj
a. Câmpia Turzii
b. --------------
c. Turda
14. judeţul Constanţa
a. stema judeţului
b. --------------
c. Hârşova, Corbu,
Cumpăna, Lumina,
Mircea Vodă
15. judeţul Covasna
a. --------------
b. --------------
c. stema judeţului, Tg. Secuiesc, Covasna,
Bixad, Chichiş,
Ozun
16. judeţul Dâmboviţa
a. --------------
b. --------------
c. Fieni, Dragodana
17. judeţul Dolj
a. --------------
b. --------------
c. stema judeţului, Băileşti, Calafat
18. judeţul Galaţi
a. Galaţi
b. --------------
c. Tecuci
19. judeţul Giurgiu
a. Giurgiu
b. --------------
c. --------------
20. judeţul Gorj
a. --------------
b. --------------
c. Motru, Bumbeşti-Jiu,
Bustuchin
21. judeţul Harghita
a. --------------
b. --------------
c. Corund
22. judeţul Hunedoara
a. stema judeţului, Hunedoara, Orăştie, Petrila, Simeria, Uricani
b. --------------
c. Deva, Brad,
Călan, Lupeni, Haţeg, Băcia, Romos
23. judeţul Ialomiţa
a. Slobozia, Amara,
Colelia
b. --------------
c. stema judeţului, Feteşti, Urziceni, Căzăneşti, Coşereni,
Giurgeni, Reviga,
Sineşti, Vlădeni
24. judeţul Iaşi
a. --------------
b. --------------
c. Erbiceni, Şipote,
Vlădeni
25. judeţul Ilfov
a. --------------
b. --------------
c. stema judeţului, Voluntari, Copăceni,
Corbeanca, Dobroeşti,
Grădiştea, Gruiu,
Nuci, Petrăchioaia,
Tunari
26. judeţul Maramureş
a. --------------
b. --------------
c. stema judeţului, Baia Mare, Şomcuta Mare,
Fărcaşa
27. judeţul Mehedinţi
a. --------------
b. --------------
c. Drobeta Turnu-Severin
28. judeţul Mureş
a. Deda, Stânceni
b. --------------
c. stema judeţului, Târnăveni, Iernut, Luduş, Sărmaşu, Bahnea, Band, Batoş, Băla, Cheţani, Coroisânmărtin,
Cozma, Cuci, Grebenişu de Câmpie, Ibăneşti,
Lunca, Lunca
Bradului, Miheşu de Câmpie, Nadeş, Răstoliţa, Râciu, Sâncraiu de Mureş,
Sânpetru de Câmpie, Sântana
de Mureş, Solovăstru, Suseni, Vătava, Viişoara
29. judeţul Neamţ
a. --------------
b. --------------
c. Tg. Neamţ
30. judeţul Olt
a. --------------
b. --------------
c. Slatina, Caracal,
Dobrun, Izbiceni,
Oboga, Vitomireşti
31. judeţul Prahova
a. stema judeţului
b. --------------
c. Ploieşti, Câmpina,
Boldeşti-Scăeni, Berceni,
Călugăreni, Cosminele,
Drăgăneşti, Filipeştii
de Pădure, Floreşti, Gornet Cricov, Măneciu,
Şirna, Tomşani
32. judeţul Satu Mare
-------------------
33. judeţul Sălaj
a. --------------
b. --------------
c. stema judeţului
34. judeţul Sibiu
a. Jina
b. --------------
c. stema judeţului, Mediaş, Alma, Apoldu de Jos, Bârghiş,
Micăsasa
35. judeţul Suceava
a. --------------
b. --------------
c. Suceava, Vatra
Dornei, Milisăuţi, Salcea, Solca, Adâncata, Cacica, Calafindeşti, Dărmăneşti,
Drăgoieşti, Fântânele,
Frătăuţii Vechi, Frumosu,
Gălăneşti, Grămeşti,
Grăniceşti, Hănţeşti,
Hârtop, Ipoteşti,
Mălini, Mănăstirea
Humorului, Moara, Ostra, Pârteştii de Jos,
Pojorâta, Preuteşti,
Râşca, Sadova,
Satu Mare, Şcheia,
Todireşti, Udeşti,
Valea Moldovei, Vatra
Moldoviţei, Vereşti, Volovăţ
36. judeţul Teleorman
a. --------------
b. --------------
c. Roşiori de Vede, Turnu Măgurele, Talpa
37. judeţul Timiş
a. --------------
b. --------------
c. stema judeţului, Făget, Beba Veche, Curtea, Niţchidorf
38. judeţul Tulcea
a. Nufăru
b. --------------
c. Chilia Veche, Grindu, Luncaviţa
39. judeţul Vaslui
a. --------------
b. --------------
c. Soleşti
40. judeţul Vâlcea
a. stema judeţului, Băile Govora, Brezoi,
Malaia, Pietrari
b. --------------
c. Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Băile Olăneşti,
Călimăneşti, Horezu,
Drăgoeşti, Mitrofani,
Orleşti, Păuşeşti-Măglaşi,
Perişani, Slătioara
41. judeţul Vrancea
-------------------
După cum se poate lesne observa tricolorul
este prezent în stemele adoptate după HG 64/1993 identificate prin culoarea
albastră, dar şi în stemele adoptate după HG 25/2003 identificate prin culoarea
verde. Statistica este elocventă:
-smalţurile ce compun
tricolorul: total 46 steme – 19 (după HG 64/1993):
-1993: stema jud. AB;
-1998: Aiud, stema jud. BN, Galaţi, Hunedoara, Orăştie, Petrila,
Slobozia, stema jud. VL, Băile Govora;
-1999:
Teiuş, Bistriţa, stema jud. CT, stema jud. HD, Simeria, Uricani, Brezoi;
-2002: Caransebeş, Câmpia Turzii;
– 27 (după HG 25/2003):
-2003: Alba Iulia, Piteşti, Giurgiu, stema jud. PH;
-2005: stema jud. Arad, Bocşa, Buchin;
-2006: Amara
-2008:
Stînceni, Nufăru
-2011: Albota, Schitu Goleşti, Stâlpeni, Tigveni, Valea Iaşului, Valea
Mare-Pravăţ, Vultureşti, Colelia, Pietrari;
-2012: Lipova, Şimand, Deda, Malaia;
-2013: Hălmagiu,
Olari, Jina, Vlădeşti.
-toate elementele redau
tricolorul: total 240 steme – 32 (după HG 64/1993)
– 208
(după HG 25/2003)
Prin natura sa editarea unei postări în
blog nu ne permite inserarea unei adevărate galerii foto care să ilustreze
stemele incriminate, în consecinţă într-un post următor vor fi prezentate. Ne
vom limita numai la cele 46 care sugerează culorile naţionale ale drapelului
românesc în câmpurile stemei. Celelalte 240 steme rămân a fi descoperite în
paginile "albumului heraldic al unităţilor
administrativ-teritoriale".
 |
Păltiniş-CS
(HG 2049/24.11.2004) |
 |
Babadag-TL
(HG 26/2006) |
Am cam obosit să tot examinez stemele astea
şi să caut cu lumînarea cele trei culori (roşu, galben şi albastru) şi de aceea
n-am să mai repet procedura şi pentru alte trei culori (roşu, alb, verde) şi mă
rezum doar la smalţuri. Ies în evidenţă smalţurile roşu-alb-verde ale stemei
comunei Păltiniş din Caraş-Severin care sunt tocmai culorile steagului maghiar!? Aluzia este mai mult decât străvezie la apartenenţa în evul mediu a
teritoriului Transilvaniei la regatul maghiar, teritoriu pe care l-ar dori din
răsputeri actualul stat maghiar! La fel, interesantă este şi stema oraşului
Babadag din Tulcea cu cele trei culori roşu-alb-verde în câmpurile stemei.
Probabil intenţia dorită aici a fost exprimarea pretenţiei bulgare asupra
teritoriului dobrogean!? Să nu uităm că macheta stemei este nouă, diferită de
cea interbelică.
Iată cum prin cele două steme avem limpede reprezentate culorile drapelelor
unor state vecine.
Logica spune că dacă tuturor celor 46 de
judeţe şi localităţi li se cere schimbarea stemei, de asemenea cele două
urmează, cu atât mai mult. Să nu uităm că mai avem şi câmpurile roşu-alb-albastru care ar putea face trimitere la steagurile Franţei, Rusiei,
Olandei, Serbiei, sau alte combinaţii galben-verde-roşu, etc………
 |
| Găvojdia-TM |
 |
| Sântimbru-AB |
Semnalăm o altă ciudăţenie,
asemănarea dintre stemele comunelor Sântimbru din Alba (HG 1034 din 28 august
2007) şi Găvojdia din Timiş (HG 807 din 31 iulie 2012). Perfect două picături de
apă, imaginea în oglindă. Oare cum o fi fost posibil?
actualizare
-la
data de 30 octombrie 2013 este inventariată urmatoarea situaţie:
-smalţurile ce compun tricolorul:
se adaugă stema comunei Giroc (HG 366 din 12
iunie 2013) şi stema judeţului Buzău (HG 595
din 14.08.2013) ajungînd în total 48 de steme;
-toate
elementele redau tricolorul: se dezvăluie în stemele localităţilor Peregu Mare (Arad), Dragoş
Vodă (Călăraşi), Fieni şi Găeşti (Dâmboviţa), Pogăceaua
(Mureş), Cheveraşu Mare, Săcălaz, Uivar şi Variaş (Timiş), pecum şi Frânceşti
şi Lădeşti (Vâlcea) numărând în total 251
de steme.
